Într-o dimineaţă, o raţă şi-o găină
S-au pus să facă un tort,
Însă n-aveau făină.
- Mon cher gallina, j’ai une idée,
În casa fermierului, făină sigur e!
Eu zic să mergem într-acolo,
Dar te rog să vii cu mine,
Căci mi-e frică solo.
- Mon cher răţuşcă, genial gând,
Dar să mergem, căci nu terminăm doar stând.
Plecând spre casă, cu toată herghelia se-ntâlniră,
Se salutară politicos,
Însă nimănui cu ce-aveau de gând nu răbufniră.
Ajungând în faţa unei ferestre,
Se gândeau cum să intre, dar fără să alerte.
- Mon cher gallina, pân-acolo cred că pot să zbor,
Sper doar să nu mă prindă, căci altfel mă aşteaptă-un topor.
Raţa din două bătăi ajunse pe pervaz,
Iar ce văzu în casă aproape o lăsă fără glas,
O marcă atât de tare încât îşi zise: - Mai bine las' !
Pe masă adormit, c-o sticlă lângă, un dâns,
Mai încolo, o femeie, spălând vasele se abţinea din plâns,
Copiii, pe jos, trăgeau din mucuri de ţigară,
Pentru cei de neamul lor o imagine hilară.
- Mon cher gallina, în lume pe toate n-ai cum să le cunoşti,
Însă fi sigură de asta: “Oamenii sunt proşti..”
A Borkan Production
vineri, 18 iulie 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
03
picasem din nou din ceruri, purtat printre nori de vant, si m-am trezit ca altadata cu picioarele pe pamant. asfaltul era ca-n-totdeauna: ...
-
Toată viaţa am locuit în blocuri, exceptând zilele sau săptămânile petrecute la ţară, când venea timpul ca pământul să fie muncit, iar pări...
-
nu mai e ca şi cum aş merge la pas, se pare că nu-i soluţie chiar pentru orice impas. şi totuşi încăpăţânarea îmi continuă, ţelul tot o viaţ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu