Îmi iubesc liceul.. încă nu ştiu de ce,
Probabil aşa mi-a fost băgat în minte.
Îmi ador directorul, el e cel mai tare,
Celorlalţi directori din oraş - "Fără supărare!"
El conduce liceul c-o mână stabilă,
(ca să nu zic de fier)
Pentru a conduce liceul el e persoana cea mai abilă,
(n-o să zic "pour nous subjuguer")
Avem paznici la uşă... protecţie garantată,
Primul incident a fost şi cel de ultima dată.
Avem la gât elemente de indentificare,
Asta pentru a calma a directorului îngrijorare,
Te prindem o zi fără ne purtăm ca atare,
Te trecem pe listă şi te dăm ca exemplu.
Doar n-am vrea să ajungă haosul în al nostru preaiubit templu.
Uniforma este de strictă necesitate,
Nu galben, nu roşu, doar culori mate,
Care să arate dorita noastră personalitate.
[...]
Aceasta a fost o odă închinată liceului meu preaiubit,
Dacă mâine o să fiu exmatriculat - aşa mi-a fost sortit.
Acesta este un pamflet şi trebuie tratat ca atare.
(orice asemănare cu un pseudocomunism.. nu vi se pare.)
A Borkan Production
sâmbătă, 22 martie 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
03
picasem din nou din ceruri, purtat printre nori de vant, si m-am trezit ca altadata cu picioarele pe pamant. asfaltul era ca-n-totdeauna: ...
-
sfidează timpul, sfidează ordinea firească, i-a fost de'ajuns doar să se nască. nu vrea să plece, din minte să dispară, în faţa timpu...
-
cand toata lumea joaca in contrapartida, eu ma opresc - imi iau gemul si am plecat. viitorul ne cam ajunge din urma si sfaturile trecut...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu